LA SFÂRŞIT DE RELAŢIE

   Da… s-a ajuns şi la asta! Cu părere de rău, dar mă simt nevoit s-o fac!

   Povestea a început demult, undeva prin august 2006. Aş putea să descriu cu lux de amănunte cum a început totul... dar parcă-i în zadar, atâta timp cât rezultatul este dezamăgitor! Şi ca să nu vă mai ţin pe jar, vă mărturisesc faptul că relaţia aceasta este cu... operatorul de telefonie Vodafone!

   Am mai auzit la alţii că-s nemulţumiţi de serviciile lor, că nu-s de cuvânt, aşa şi pe dincolo... dar eu am avut o relaţie excelentă. Ceea ce am avut nevoie am primit: am vrut mai multe minute, mi-au dat... am vrut un alt telefon ieftin şi bun, m-au servit! Bine, nici prea mari pretenţii n-am avut... dar nu m-am pomenit cu cost suplimentar aiurea, nu mi-au blocat abonamentul când mai întârziam câteva zile cu plata facturii, chiar mă amuzam copios atunci când mă sunau să-mi prezinte cine ştie ce oferte noi care apăreau pe piaţă... şi acum e momentul să vă povestesc una din aceste conversaţii.

   Astă-vară, în concediu fiind, îmi sună telefonul... mă uit să văd cine-i... şi-mi apare un număr de genul 037222***... Vodafone fix! O domnişoară cu voce mieroasă se prezintă (de parcă cineva a reţinut numele vreunui operator cu care vorbit) şi începe să turuie vrute şi nevrute... ceva legat de internet pe mobil. Eu, neavând nevoie de acest serviciu, o las totuşi să-şi facă datoria. După un timp, mi se face milă de ea şi îi spun că nu am nevoie de aceste servicii. Imediat, duduia se gândeşte să afle motivul pentru care nu aş avea nevoie şi îi explic cea mai simplă situaţie: nu am telefon făcut pentru net. Totuşi, ţine ea morţiş să afle ce telefon deţin şi după ce-i mărturisesc că am un impresionant Nokia 5000, verifică repede şi mă anunţă că e compatibil pentru internet-mobil. Pffff, m-a blocat. Repede, să găsesc un alt motiv... mai plauzibil de data asta. În final, îi spun că nu-mi place să navighez pe respectivul telefon şi că pe viitor intenţionez să-mi iau şi eu unul făcut pentru asta. Ea, evident, nu ratează momentul şi mă întreabă când o să mi-l iau. Răspunsul meu? „Când mi-o creşte Boc salariul!”. În acel moment tipa a izbucnit în râs şi a realizat că sunt o cauză pierdută. Mulţumindu-mi pentru atenţia acordată, m-a lăsat să mă bucur în continuare de concediu!

   Şi acum, revenind la subiect, să vă povestesc acum de ce am decis că nu mai putem continua această relaţie. Mi s-a pus pata să am şi eu un smartphone... să mă dau şi eu pe net de oriunde altundeva decât acasă şi am crezut că, amabili cum îi ştiu, vin ei, operatorii de telefonie şi îmi fac o mega ofertă încât să n-o pot refuza, doar mult stimatul Boc nu mi-a crescut salariul şi nu-mi permit să-mi iau mobilul la liber! Când, ce să vezi? Mă tratează ca pe un client nou... mă apucă nebuniile, încerc să recurg la şantaj sentimental, cum că-s client fidel, îmi plătesc facturile cu regularitate, aşa şi pe dincolo... rezultatul? ZERO! Trec la ameninţări: mă portez în alte reţele!!! Nici asta nu duce la rezultatul scontat... aşa că pun mână şi le-o trântesc în nas: la sfârşitul „relaţiei” să mă treacă pe cartelă. Punct!

   Mă simt ca omul care, timp de ani buni, a fost şofer şi dintr-o dată îşi vinde maşina, devenind pieton. Acum, dilema mea rămâne: eu tot vreau smartphone... ăsta să fie cadoul pentru Crăciun... că nu vreau să traiesc în incertitudine, cu speranţa că poate vine moşul şi la mine.

   De mâine mă duc la concurenţă. Voi ce mă sfătuiţi? Care-i mai de încredere?