DE CE AJUT OAMENII?

Mi-am primit feed-back-ul la întrebare. Mi-a servit-o Monica într-un mod atât de plăcut încât nici acum nu îmi revin :D

E vorba despre cum un gest făcut odată (nici nu ştiu cum să-l cataloghez), care pentru tine nu a însemnat cine ştie ce... dar pentru altcineva a reprezentat începutul unui mod de viaţă diferit. Cum, simţind un om la ananghie, vrei să îl ajuţi... şi îl ajuţi pentru că aşa îţi dictează conştiinţa, simţi că faci un lucru bun... dar pe moment, nu simţi că ai reuşit mare lucru. Uite că, după ani şi ani (le-am uitat şirul) îmi spune că acele vorbe au însemnat pentru ea ceva.

Îl ajuţi pe om să-şi mute mobila, îi dai bani (cu sau fără retur), îi faci fel şi fel de favoruri, dar când ai greşit o dată faţă de el, uită toate aceste lucruri şi trece la ură... devii un străin pentru el. Se merită? Poate că da, poate că. Dacă nu încerci, nu ai cum să ştii dacă ai făcut bine sau nu. Totuşi, aceste ajutoare fizice, palpabile, nu valorează mai nimic în comparaţie cu o vorbă bună, spusă la timpul ei.

Da, îmi place să ajut oamenii cu ceea ce pot... chiar şi pe cei care, la un moment dat, au considerat că-i mai bine să joace murdar cu mine... n-am putut să le întorc spatele, le-am întors obrazul! Prefer această abordare decât să mă răzbun de o mie de ori!!! E mai elegant, nu-mi place să mă cobor la nivelul acestui gen de oameni! Îi iau aşa cum sunt, că doar trăiesc printre ei!

Revenind la subiect... am ajutat la mutat mobilă, am împrumutat bani, am dat o mână de ajutor la ce mă pricepeam eu mai bine. Niciodată nu mi s-a părut a face un gest extraordinar... e ceva firesc, spun... doar nu fac ceva deosebit. Aş spune că un gest deosebit ar fi acela a dona un organ unei persoane care depinde de asta... ăsta da gest, nu faptul că am împins maşina unui necunoscut atunci când s-a oprit brusc. Mi s-a părut că sunt mai util atunci când am simţit slăbiciunea unei persoane şi am făcut în aşa fel încât să îşi recâştige încrederea sau cel puţin să scoată puţin capul la suprafaţă, să ia aerul atât de necesar pentru a putea păşi în ziua ce urmează.

Eşti de o mie de ori mai mulţumit de tine să ştii că, odată cu trecerea vremii, ajutorul tău a fost decisiv în viaţa cuiva, că acele vorbe/fapte au contat pentru cineva enorm. Pentru mulţumirea pe care am simţit-o citind articolul Monicăi voi ajuta ori de câte ori este posibil pe oricine are nevoie de ajutor. Aşa voi face...

           TU DE CE AI AJUTA OAMENII?