Împărat pentru 9 zile

Îmi luai mielul de lesă şi găina, cu ouă cu tot, în paporniţă şi pornii spre Timişoara... mă dusăi acolo unde este gălăgie, agitaţie, unde parcă tot ce te înconjoară este în continuă mişcare. Şi cu toate astea, sunt relaxat şi plin de energie. Am avut parte de zile pline de linişte... departe de tot ce înseamnă forfotă, tramvaie, trolee, motoare, girofare şi sirene... am fost ACASĂ, la Băileşti!

Ce s-a întâmplat în aceste zile? Nimic interesant, tocmai aici este farmecul. Doar în sânul familiei... o ieşeală, două prin oraş, câte-o vizită pe la rude, în plimbare...  şi în rest, prin casă, prin curte, să aud cum cântă cocoşul, cum latră câinele vecinului, cum pârâie motoreta vreunuia pe strada. J  Acele lucruri pe care nu le găseşti decât la ţară...

Am mai descoperit un lucru minunat, pe care nu cred că l-aş putea găsi în Timişoara: câteva seri la rând, după lăsarea întunericului, ieşeam din casă ca să ascult... o privighetoare care profita de linişte din jur pentru a se face auzită mai bine! Minunat!!!

Mi-a prins de minune leneveala... ca un împărat am fost... nu tu program de trezire, nu tu gătit, nu tu spălat vase, nu tu grija curăţeniei... cuvântul care m-ar descrie perfect ar fi: TRÂNTOR!

Aaaaa... şi să nu uit: aproape deloc internet... printre picături, mai aruncam şi eu o geană pe fb sau schimbam o vorbă, două, pe mess... în rest, nichts!

Şi cum se putea încheia un aşa sejur? Cu un eveniment important în familie... botezul nepotului meu. Voie bună, joc şi veselie, mâncare şi băutură pe săturate...

Toate aceste lucruri, adunate, m-au hrănit cu energia atât de trebuincioasă pentru agitaţia şi nebunia de acasă... a doua mea casă, Timişoara! Până la o nouă evadare din junglă, sper să fie suficientă!