24 iunie 2011

O ALTĂ VIAŢĂ

      S-a făcut un an! Pe 24 iunie! Parcă! Nu ştiu… nu am reţinut data… mi-a zis ea, odată, că atunci s-ar fi întâmplat! Aşa să fie. Prin urmare, e prilej de sărbătoare… sau cum ar trebui să fie? După mintea mea, aş sărbători! Dar nu pentru că aş fi scăpat de vreo scorpie… doar pentru faptul că în anul acesta am reuşit să învăţ lucruri pe care nu le-am învăţat până atunci şi pe care nu cred că le-aş fi putut învăţa altfel! Am avut timp ca în acest an să devin mai înţelept, să mai maturizez sufletul acesta de copil, să văd mai profund sensul vieţii!
       Ce am învăţat în tot acest timp? Aş putea să repet după Octavian Paler... ar fi mai mult decât suficient:
 „Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească... tot ce poţi face este să fii o persoană iubită! Restul depinde de ceilalţi!”
„Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă, ci PE CINE ai!”
„Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.”
„Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten, vei găsi puterea de a-l ajuta!”
        În acest an, AM ÎNVĂŢAT:
- ce este iubirea;
- ce este singurătatea;
- că doare rău dragostea;
- că trebuie să ai voinţă de fier pentru a putea zâmbi;
- să urăsc... să urăsc şi să iubesc în acelaşi timp;
- să iert, în adevăratul sens al cuvântului... astfel, am uitat să urăsc;
- că nu poate să existe amiciţie/prietenie între două persoane care s-au iubit;
- că nu ţi se dă atunci când ceri, ci atunci când trebuie;
- că este nevoie de timp şi răbdare pentru a privi spre înainte cu încredere;
- că este bine să mai încerci, dar şi să ştii când trebuie mers mai departe;
- că, oricât de mult te-ar ajuta prietenii, depinde doar de tine să treci peste obstacole;
- că nu trebuie să păstrezi pentru tine fericirea, atunci când o ai... poate mai au şi alţii nevoie;
- că nu trebuie să te izolezi în lumea pe care ţi-ai construit-o... nu se ştie când te vei trezi singur;
- să preţuiesc cel mai mic gest, să primesc cu drag chiar şi cel mai mărunt lucru;
- să fiu mai atent la ceea ce mă înconjoară;
- să nu mai spun „NICIODATĂ”, prefer „Never say never and never say forever”.
Acum, privesc spre viitor cu încredere, având alături toate aceste lecţii primite de la viaţă. Şi de va fi să fie şi a doua oară furtună, cu plăcere primesc tot ce va veni... pentru clipele minunate pe care le trăieşti lângă persoana iubită, chiar merită să încerci! Cine ştie, poate de data asta va fi mai bine!
Şi pentru că ne aflăm la ceas de sărbătoare, se cuvin nişte urări... singur nu-mi pot ura, vă las pe voi! În schimb, ei îi doresc din tot sufletul să aibă parte de lucruri minunate şi prieteni de nădejde, să aibă sănătate, să nu renunţe, orice s-ar întâmpla, la visul de a fi un mare psiholog (poate, vreodată, Doamne fere`, am să-i trec pragul... sigur am reducere :D) şi să îşi găsească liniştea sufletească! Îi mulţumesc pentru ce a făcut pentru mine, chiar şi în absenţa ei!
LA MULŢI ANI... nouă! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu