PRO PATRIA ET ORDINE IURIS

   Aici... acum... vreau să iau apărarea angajaţilor din M.A.I. – poliţişti, jandarmi, pompieri. Ştiu, fac şi eu parte din sistem şi aş putea să fiu acuzat de subiectivism, însă voi încerca să privesc din exterior, folosind experienţa ochilor din interior şi sper să fac acest task cât mai folositor pentru colegi.

   Să nu uităm, în primul rând, că acel poliţist, jandarm, pompier este un om ca oricare altul, pe care îl aşteaptă cineva acasă, cu rate la bancă, cu griji şi temeri... un simplu om. Faptul că poartă uniformă îi conferă anumite privilegii, dar nu-l face ZEU. Ştiu că mi se pot aduce zeci, sute de argumente, cu dovezi cu tot, despre faptul că sunt inculţi, nesimţiţi, beţivi, şpăgari şi multe alte epitete de genul, dar cu siguranţă nu sunt toţi la fel! Nimeni nu-i perfect!

   Nu prea am bătut eu strada la pas de multe ori, dar ţin să îi respect pe aceia care o fac... în cele mai multe cazuri nu au un program fix: azi lucrează zi – lumină, mâine îi prinde amurgul, poimâine se bucură de compania lunii... sau poate lucrează 2-3 nopţi la rând. Sunt situaţii în care trec şi 24 de ore de când nu au mai ajuns acasă! Dacă ceva se întâmplă între timp, cu greu îşi pot părăsi misiunea care le-a fost desemnată. În plus, la orice oră din zi şi din noapte, ei trebuie să răspundă prezent în cazul unei situaţii mai delicate! Poate mai au „norocul” de a lucra în noaptea de Înviere, când şi-ar dori să meargă la biserică împreună cu cei dragi...  ori şi-ar vrea să se relaxeze în noaptea de Crăciun sau de Anul Nou, chefuind până dimineaţa în zori, dar privilegiul de a purta uniforma statului e prea mare pentru a-ţi permite aceste momente!

   În timpul serviciului, sunt situaţii în care trebuie să acţioneze în fracţiuni de secundă... şi în acele fracţiuni de secundă trebuie să decidă soarta lui sau a altuia! În plus, trebuie să aibă grijă de imaginea instituţiei, căci altfel se întoarce totul împotriva lui. Toţi aruncăm cu pietre în iei când primim amenzi pentru că nu am respectat legile, când primesc şpaga (pe care tot noi o dăm), când ne atrag atenţia că vorbim prea tare sau când ne opresc pentru un control de rutină, însă nimeni nu-i apreciază atunci când, în nebunia unui scandal cu săbii, ghioage, topoare şi alte nebunii, se bagă ca nebunii între borfaşi şi aplanează conflictul, punându-şi viaţa lor în primejdie! Nu e de apreciat atunci când el, pompierul, sare în vâltoarea focului pentru a salva viaţi, pentru a limita, pe cât posibil, proporţiile dezastrului? Nu-i nimic de apreciat în asta, aşa-i! E ceva obişnuit!!!

   Se pare că sunt prea puţini cei care se gândesc la aceste situaţii! Nici chiar Preşedintele nostru mult iubit nu se prea omoară să le ia apărarea, îi aruncă pe toţi în aceeaşi oală a incompetenţei (a nu se înţelege că sunt cu politica... nu mă interesează cine guvernează, important este să le meargă bine românilor). Şi cum să îi mai privească omul de rând cu încredere când aude de la cel mai mare om din stat zicând astfel de vorbe? Cum să mai fii mândru de uniforma pe care o porţi când ştii că se găseşte vreun ciumeg să te scuipe, înjure sau îmbrânci pentru că aşa a auzit el de la Preşedinte, că eşti incompetent?

   Dacă tot îi denigrăm, haideţi să desfinţăm aceste instituţii, să vedem ce s-ar întâmpla! Oare câţi ar mai respecta regulile de circulaţie, ştiind că nu vor căpăta nicio amendă? La meciurile de fotbal, oare ce s-ar întâmpla dacă ghiogării de jandarmi nu ar sta în spatele „îngerilor” din galerii? Ce i-ar mai reţine pe tâlhari de la comiterea fapte antisociale, ştiind că oricum nu vor păţi nimic? Da, ar fi inutile aceste instituţii în momentul în care eu, tu şi cel de lângă tine am respecta normele legale nu de frică, ci din respect!

Îi respect pe aceia care, deşi sunt sunaţi de diferite persoane pentru a nu lua măsuri împotriva vreunui pilos, trec peste acest aspect şi îşi fac meseria! Îmi scot pălăria în faţa celor care, fie că plouă, fie că-i ger sau zăpuşeală, veghează asupra siguranţei mele! Cum de asemenea, mi-e scârbă de cei care, din laşitate, incompetenţă sau lene, închid ochii când lucruri reprobabile se întâmplă chiar sub nasul lor şi îşi întorc privirea în altă parte!

    Iar pentru colegii mei, doar LEX ET ORDO! :D