26 august 2011

SUPORTER ADEVĂRAT!?!

Marţi am avut parte de derby-ul Banatului… Jucau echipele rivalele de-o viaţă, Poli şi UTA. Deşi era vorba de echipa a doua a Timişoarei, orgoliile nu au ţinut cont de asta. Am participat şi eu la acest eveniment, nevoit fiind... căci, aşa cum spuneam în articolul precedent, nu prea mă omor cu sportul ăsta! Misiunea? Să mă lipesc de grupul arădenilor ca scaiul, de la sosire până la plecare... şi ce am constatat, vă povestesc aşa!
Ce înseamnă să fii suporter arădean? Să te dai jos din tren şi instantaneu să începi să-i muieşti pe polişti... ce poate fi mai cool de atât? Mda, nimic anormal aş zice, am văzut şi în alte locuri, cu alte ocazii... dar la un moment dat încep arădenii să-i muiască şi pe olteni! Iooooi, mi s-a urcat sângele la cap... din două motive: 1. Sunt OLTEAN! 2. Ce puii mei au cu săracii olteni, că tot nu-mi dau seama? Ăştia nu au aflat că Ştiinţa a murit?
În fine, să continuăm... Autorităţile locale, grijulii din fire, s-au gândit să le pună la dispoziţie un autobuz pentru aceşti „domni”, în principal pentru a se evita incidentele pe traseul spre/dinspre stadion, în secundar pentru a nu fi oamenii obosiţi, să aibă puterea să-şi susţină echipa favorită. Dar ce să vezi... haiducii nu aveau poftă să facă o plimbare cu autobuzul, doreau să admire minunata Timişoară la pas! După câteva runde de negocieri, s-au hotărât să se urce în autobuz...
Şi porneşte coloana spre stadion... sirene, girofare... n-şpe maşini de poliţie şi dube pline cu jandarmi... ceva mai tare ca-n filme... şi când mai erau câteva sute de metri, pe Rebreanu, se găsesc 3 – 4 timişoreni (cei mai şmecheri din oraş, părerea mea) să iasă de la o terasă, să-i muiască şi ei pe arădeni, că doar au mândrie... atât le-a trebui „îngeraşilor” din autobuz... în doi timp şi trei mişcări, au sărit vreo 10-15 din autobuz, să mi ţi-i mângâie pe neobrăzaţi. Norocul „vitejilor” timişoreni cu reacţia promptă a poliţiştilor şi jandarmilor, că altfel nu-i vedeam bine! S-a reuşit pân’ la urmă să fie duşi la destinaţie fără evenimente deosebit de grave! La întoarcere, totul a decurs mult mai bine... ora era destul de târzie, domnii arădeni erau mulţumiţi că le-au tras-o timişorenilor (la fotbal, bineînţeles), plus oboseala... (între noi fie vorba, cum să te bucuri atunci când baţi o echipă de liga a III – a, la penalty-uri chiar???)! Tind să cred că nu au plecat pe deplin satisfăcuţi... dacă ar fi avut parte şi de ceva bătăi de stradă, ar fi fost perfect!!!
Şi acum, să punem concluziile.
1. Nu o să pricep niciodată atitudinea acestor animale (nu-i pot numi altcumva, căci numai suporteri nu-s)! Dacă te numeşti suporter, apăi fii suporter, nu cioban! Du-te şi încurajează-ţi echipa, susţine-o pân’ la final, civilizat! Nu folosi cuvinte obscene... pot fi copii şi femei printre voi! În plus, când ştii că pe stadion nu ai voie cu obiecte contondente, torţe, fumigene şi alte asemenea, pentru ce ţii morţiş să introduci astfel de obiecte? O coregrafie frumoasă se poate face şi fără fum sau bubuituri, totul ţine de atitudine!
2. Presa... o, da!!! Prea stimabilii presari! Ce-i iubesc eu... Atât în gară, cât şi pe traseul de deplasare, erau ca ghimpii! Şi câtă agresivitate pe ei... În plus, la incidentul de pe Rebreanu, una bucată şoferiţă mai să se tamponeze cu o maşină a poliţie! Pe traseu nu mai ţineau cont de semnalele acustice şi luminoase... Cred că erau sedaţi, în goana avidă după ceva senzaţional! Heeeey, stimabili presari, nu putem să mai dăm şi noi cu pulanu’n „puişorii” de la Arad că aruncaţi a doua zi prin presă comportamentul reprobabil ce le-a fost aplicat! Dragilor, nu am nimic special cu voi, dar lăsaţi oamenii să-şi facă treaba şi, odată-n plus, nu mai înfloriţi evenimentele... unde aţi văzut voi scandal? Aveţi noţiune despre ce înseamnă SCANDAL provocat de o hoardă de turbaţi?
3. Citeam prin online comentariile unor suporteri... că ar fi trebuit bătuţi măr „domnii” de la Arad, că-s nişte ţărani, etc... iar un arădean era extrem de nemulţumit de mijlocul de transport cu care a fost transportat... pentru primi, le-aş fi răspund că s-ar fi întâmplat asta, cu mare drag chiar, dar punctul 2 nu a permis asta. Pentru „săracul” arădean, i-aş fi răspuns că asta merită... aveau pretenţia să li se pună un autocar nou – nouţ, ca să aibă ce distruge?
Şi cică să mai iubeşti sportul, să-ţi duci copiii şi prietena/soţia la stadion!!!
Detalii despre acest eveniment găsiţi şi aici!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu